Scurt istoric

     Filologia timișoreană, ca domeniu de cercetare academică și de specializare universitară, s-a întemeiat în 1956, când s-a înființat Facultatea de Filologie de la Institutul Pedagogic de 5 ani din Timișoara.

⁕⁕⁕

     La început, a existat o singură catedră, cea de limba și literatură română, care, după câțiva ani, s-a divizat în Catedra de limba română și lingvistică generală, condusă de G.I. Tohăneanu, și Catedra de literatură română și universală, condusă de Eugen Todoran.
     În 1962, când Ministerul Învățământului, condus de acad. Ilie Murgulescu, a decis transformarea Institutului Pedagogic de 5 ani în Universitatea din Timișoara, la Catedra de limba română a fost numit, ca profesor și șef de catedră, Gheorghe Ivănescu, lingvist de notorietate națională. Odată cu venirea sa la Timișoara, dar mai ales după 1965, când a fost ales membru corespondent al Academiei, Catedra de limbă română, care între timp se întregise cu specialiști și cu tineri absolvenți de elită, a devenit o componentă esențială a filologiei timișorene.
     La Catedra de limba română din Timișoara, profesorul G. Ivănescu a găsit douăsprezece cadre didactice, dintre care numai G.I. Tohăneanu și Marin Petrișor aveau o scurtă experiență universitară, dobândită ca asistenți la Facultatea de Filologie a Universității din București. Ceilalți proveneau din învățământul preuniversitar: Ștefan Munteanu, Vasile Șerban, Ion Muțiu, și de la Institutul de Lingvistică din Cluj: Ionel Stan, iar cei șapte preparatori absolviseră de curând studiile universitare la Timișoara (Rodica Popescu, Ileana Oancea, Vasile Frățilă și Dumitru Crașoveanu), la București (Petra Pitrop), la Cluj (Maria Nadoș) sau la Iași (Vasile D. Țâra). Deși erau formați la universități diferite și aveau o experiență didactică neomogenă, iar cei mai tineri erau la începutul carierei, toți doreau să devină universitari autentici. Această atitudine a ușurat considerabil strădania profesorului G. Ivănescu de a crea, în doar șapte ani, nucleul unei școli lingvistice distincte la Timișoara.
     Format la prestigioasa școală lingvistică ieșeană, sub directa îndrumare a savantului A. Philippide, profesorul G. Ivănescu, el însuși un savant total dedicat cercetării științifice, a contribuit decisiv, prin exemplul propriu și prin îndrumarea directă, la formarea mentalității universitare și la asumarea efortului de specializare în domeniul lingvisticii românești, romanice și generale a tuturor membrilor catedrei. În acest scop, le-a pus colegilor la dispoziție cărțile din valoroasa și bogata sa bibliotecă, orientându-le totodată lecturile de specializare, îndeosebi ale celor mai tineri, cărora le citea și le corecta articolele și comunicările pe care le prezentau lunar în ședințele de catedră, unde se discutau exclusiv subiecte de lingvistică, niciodată probleme administrative. Profesorul își îndruma îndeaproape asistenții, dar și pe lectorii aflați la început de drum, îi îndemna să participe și îi implica pe toți în manifestările științifice locale, naționale și internaționale, pentru a veni în contact direct cu lumea științifică din afara Universității și pentru a se obișnui cu exigențele vieții academice. Zece dintre membrii catedrei și-au elaborat și susținut tezele de doctorat sub îndrumarea Domniei Sale.
      Specialiștii formați în Catedra de limba română s-au impus în lingvistica românească prin studii și cărți de referință în domenii fundamentale, precum: istoria limbii române, stilistica teoretică și aplicată, dialectologia și onomastica românească, lingvistica romanică, limba română contemporană, istoria limbii române literare, lexicologia românească etc.
      Spiritul și preocupările primei generații de lingviști timișoreni s-au transmis și generațiilor următoare, asigurând perpetuarea standardelor de seriozitate și de calitate academică ale Catedrei de limba română.
      Din 1990, după o perioadă de restrângere a numărului de studenți filologi în ultimul deceniu al comunismului, catedra a primit o nouă generație de cadre didactice, toți absolvenți ai Facultății de Litere din Timișoara. Misiunea lor a fost dublă, pentru că urmau să asigure continuitatea marilor direcții de cercetare, dar și să impună unele dintre noile tendințe din lingvistica internațională: pragmatica, semiotica, analiza discursului, stilistica textului literar, lexicografia poetică, scrierea creativă, semantica, sintagmatica, stilistica funcțională, comunicarea scrisă, comunicarea orală, gramatica textului, lingvistica spațială etc.
      Perioada ultimelor decenii, caracterizată nu numai prin reforme succesive, ci și printr-o schimbare efectivă de mentalitate, a însemnat pentru actualul Colectiv de limba română, alcătuit din conf. dr. Mirela Borchin, conf. dr. Simona Constantinovici, conf. dr. George Bogdan Țâra, conf. dr. Adina Chirilă, lect. dr. Florina Băcilă, lect. dr. Gabriel Bărdășan, lect. dr. Nadia Obrocea, lect. dr. Monica Huțanu, lect. dr. Ana-Maria Radu-Pop și asist. dr. Emina Căpălnășan, căutarea și formarea unei identități pe baza raportului dintre continuarea unei tradiții academice și deschiderea spre o modernitate necesară.

⁕⁕⁕

     Până în prezent, membrii catedrei au publicat peste o sută de cărți de specialitate, care pot fi găsite în Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”, dar și în alte biblioteci din țară și din străinătate, precum și aproximativ două mii de studii, apărute în reviste românești și străine. De asemenea, au participat și participă frecvent, cu comunicări, la manifestările științifice naționale și internaționale.
     Unii dintre ei au fost distinși cu premii ale Academiei Române (prof. G.I. Tohăneanu, pentru vol. Studii de stilistică eminesciană, 1966; prof. Ștefan Munteanu, pentru vol. Stil și expresivitate poetică, 1972), au fost decorați (prof. Șt. Munteanu și prof. Vasile Frățilă), au fost incluși între personalitățile menționate în Dicționarul enciclopedic român(prof. G. Ivănescu, G.I. Tohăneanu), în Dicționarul scriitorilor români (G.I. Tohăneanu, Șt. Munteanu) și în alte lucrări dedicate personalităților filologiei și culturii românești. Profesorul G.I. Tohăneanu a fost distins cu titlul de doctor honoris causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați, iar bustul său, turnat în bronz, se află, prin grija oficialilor timișoreni, pe aleea marilor personalități ale orașului din Parcul Central.
      Șapte dintre membrii Catedrei de limba română au devenit conducători de doctorat: G. Ivănescu, G.I. Tohăneanu, Șt. Munteanu, Vasile Frățilă, Francisc Kiraly, Ileana Oancea și Simona Constantinovici, iar alții au participat, ca membri referenți, în zeci de comisii de doctorat.
      Catedra, uneori împreună cu alte instituții științifice și culturale, a organizat numeroase manifestări științifice de nivel național și internațional, între care și cel de-al IV-lea Congres al Filologilor Români (1991), Simpozionul „Cartea Cărților” (opt ediții), Conferința Națională „Text și discurs religios” (2013) sau secțiunea dedicată limbii române din cadrul Colocviului Internațional Comunicare și cultură în Romània europeană (2012-2016).

⁕⁕⁕

      După plecarea profesorului G. Ivănescu din Timișoara, în anul 1969, Catedra de limba română a fost condusă, succesiv, de prof. Gheorghe I. Tohăneanu, prof. Ștefan Munteanu, prof. Vasile Șerban, conf. Ion Muțiu, prof. Alexandru Metea, conf. Mirela Borchin și conf. George- Bogdan Țâra.
    Unii dintre membrii Catedrei de limba română au condus și Facultatea de Litere, în calitate de decani (Vasile Șerban, Ileana Oancea, Vasile D. Țâra), de prodecani (Ion Muțiu, Vasile D. Țâra, Mirela Borchin, Gabriel Bărdășan), șef de departament (Mirela Borchin), au fost membri ai Consiliului profesoral și ai Senatului Universității; profesorul Ștefan Munteanu a fost prorector, iar Vasile D. Țâra a fost director general al BCU „Eugen Todoran” din Timișoara și președinte al Consiliului Național al Bibliotecilor din Învățământ. De asemenea, au făcut parte din asociații științifice și culturale de specialitate, uneori fiind implicați și în conducerea acestora (ex. Societatea de Științe Filologice din România, Societatea Română de Lingvistică Romanică, Asociația Dialectologilor din România, Asociația Culturală „Text și discurs religios”, Uniunea Scriitorilor din România etc.).
      Unele cadre didactice din catedra noastră au predat, altele predau și acum, limba română la universități din străinătate (ex.: V. Șerban, Șt. Munteanu, Felicia Giurgiu la Universitatea din Viena, Ileana Oancea la Universitatea din Innsbruck, Vasile Frățilă la Universitatea din Leipzig, Ionel Stan la Universitatea din Beijing (China), Aurel Scorobete la Universitatea din Saint-Etienne (Franța), Monica Huțanu, Emina Căpălnășan, G. B. Țâra, Ana-Maria Pop la Universitatea din Belgrad).
   Din inițiativa Catedrei de limba română, facultatea noastră a fost vizitată de mari personalități ale lingvisticii, între care s-au numărat Eugeniu Coseriu, Emil Petrovici, Iorgu Iordan, Al. Graur, Boris Cazacu, Ion Coteanu, Marius Sala, Maria Iliescu, Alexandru Niculescu, Gavril Istrate, Vasile Arvinte, Gheorghe Chivu ș.a., care au ținut aici conferințe și comunicări științifice, iar E. Coseriu și M. Sala au funcționat, un timp, și ca profesori invitați. La propunerea catedrei noastre, acad. Eugeniu Coseriu, acad. Marius Sala și prof. univ. dr. Alexandru Niculescu au fost distinși cu titlul de doctor honoris causa al Universității de Vest din Timișoara. Profesorul Eugeniu Coseriu a fost cea dintâi personalitate căreia i s-a acordat acest titlu de către universitatea timișoreană.

⁕⁕⁕

     De la înființare până în prezent, din Catedra de limba română au făcut parte următoarele cadre didactice: profesori: Gheorghe Ivănescu, Gheorghe I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, Vasile Șerban, Vasile Frățilă, Ileana Oancea, Vasile D. Țâra, Francisc Kiraly, Alexandru Metea; conferențiari: Ion Muțiu, Ionel Stan, Dumitru Crașoveanu, Felicia Giurgiu, Doina David, Rodica Popescu, Ionel Funeriu, Mirela Borchin, Simona Constantinovici, Livia Vasiluță, George-Bogdan Țâra, Adina Chirilă; lectori: Marin Petrișor, Florina Băcilă, Gabriel Bărdășan, Monica Huțanu, Ana-Maria Radu-Pop, Nadia Obrocea. asistenți: Petra Pitrop, Maria Nadoș, Dorina Dincă, Vasile Lațiu, Ileana Irimescu, Emina Căpălnășan. Până în anul 1990, din această catedră au mai făcut parte și câteva cadre didactice cu alte specializări: latină: lector Ioan Benea, lector dr. Alexandru Belu; metodică: lector dr. Domnica Gheorghiu, lector Ioan Dalea, lector dr. Aurel Scorobete.     După 1990, la Catedra de limba română a fost afiliat și Colectivul de cadre didactice implicate în predarea românei ca limbă străină la studenții din anul pregătitor, care, însă, a funcționat ca o entitate administrativă separată. Mai târziu, cadrele didactice din acest colectiv au fost integrate în Catedra de limba română: Ileana Mărieș (Coste), Domnița Alexandru, Felicia Vlad, Carmen Nicolescu, Liviu Țeghiu, Liliana Cismașiu, Ștefana Voichescu, Sofia Chimigeriu, Cristina Sicoe, Eliana Popeți.